📚 Minimalism: «Bucuria de a trai cu mai puțin» de Joshua Becker si «Magia ordinii» de Marie Kondo

«Cum îți alegi cărțile pe care le citești? Ai super recomandări!»

Aud treaba asta din ce în ce mai des, iar răspunsul este că le aleg în funcție de recomandările autorilor pe care le găsesc în cărțile pe care le citesc, dar și ale prietenelor (fetele citesc mai mult, da), și, mai nou, colegilor de birou. Datorită acestora din urmă am ajuns să citesc despre minimalism, considerând cumva că a venit momentul să învăț și teoria.

Eram într-o seară la birou și nu știu cum am ajuns la o discuție despre lucruri care nu lipsesc dintr-o casă. Și mă amuzam că eram singurul dintre toți cei prezenți care nu avea… spirt(!) în casă. Am realizat că nu am multe alte lucruri pe care oamenii le cumpără by default. De exemplu pastile. «Ce te faci dacă te apucă vreo durere într-o seară?» m-a întrebat o colegă. Aștept dimineața, ce să fac? 🙂

În aceeași seară am cumpărat «Bucuria de a trăi cu mai puțin» de Joshua Becker, însă pe finalul serii, colegii mi-au povestit despre Marie Kondō pe care am adăugat-o la următoarea comandă de cărți. Noroc cu reducerile Books50 de pe Elefant, căci altfel, vorba unei prietene cu care mă ameninț reciproc pe tema asta, acum dormeam pe un pat de cărți prin Centrul Vechi.

În ultimii ani, cu toate mutările plus anul meu sabatic petrecut în Spania, am ajuns, cumva, la un stil de viață pre-minimalist. De dragul acestui articol chiar mi-am numărat în această seară (ochiometric) obiectele de vestimentație, încălțări, pantaloni, tricouri, cămăși, bluze, geci, iar numărul lor este sub 50. Iar după cărțile din titlu, vă asigur că se va mai micșora.

«A luat-o Costin razna.» Băi, nu cred, dimpotrivă. Am și experiența multor lucruri și pot compara. Au fost perioade în viața mea când nu mai știam câte perechi de blugi, tricouri, sacouri, ori cămăși am. Mergeam la cumpărături cu poze de pe site și cumpăram ținute din cap până în picioare. Mai mult, nu am întâlnit femeie să-mi fi ținut piept la timpul petrecut în magazin.

Am realizat în timp că, deși aveam multe haine, purtam doar câteva și am început să donez haine, de ultimii saci despărțindu-mă înainte să mă plec în Spania, în 2018. Acum, chiar și cu sub 50 de obiecte de vestimentație, tot am mai găsit lucruri pe care să le donez. Un tip care doarme lângă coloanele de la blocul Ferrari de pe Calea Victoriei are geacă CK.

El poate nu face diferența, dar sunt sigur că acum îi este cald. Partea frumoasă este că nici eu nu fac diferența. Geaca respectivă nu am mai purtat-o din iarna lui 2017, dar o țineam deoarece era călduroasă, îmi stătea bine și plătisem o căruță de bani pe ea. Când am dat-o m-a și enervat primul impuls legat de banii cheltuiți, căci de purtat o purtam doar din apartament în apartament.

Acum, sunt sigur că aveți și voi poveștile voastre (chiar, lăsați un comentariu mai jos pe tema asta, să le aflăm), dar când vorbim despre minimalism nu vorbim doar de haine. Suntem, până la urmă, poporul care are un sertar cu o pungă în care depozităm pungi. Cumpărăm foarte multe lucruri în exces, de la produse de igienă până la cărți (mhm), haine, ori chiar mâncare.

Despre astfel de povești sunt cărțile din titlul. Pe langă povești găsești și sfaturi despre cum să renunți la lucrurile pe care nu le folosești. Joshua Becker are 46 de ani și este un scriitor american care a scris 4 cărți despre minimalism până acum. Are și blog. Marie Kondō este o scriitoare de 37 de ani din Japonia (tot 4 cărți), TV show host, dar și consultant în organizare / curățenie. Are și blog.

Ambii autori trăiesc minimalist împreună cu familiile lor și au făcut și o carieră din asta. De recomandat vă recomand ambele cărți. Ordinea cred că ar fi Joshua, apoi Marie, pentru a beneficia și de încheierea cărții scrisă de Kondō înainte de a vă apuca de schimbări în propria viață. Mie mi-au plăcut ultimele pagini din ultimul capitol. Părea că mă cunoaște. 🙂

Iar cartea începe așa:

Amintește-ți de propria copilărie. Sunt sigură că toți am fost admonestați că nu ne-am făcut ordine în cameră, dar câți dintre părinți ne-au învățat, în mod practic, cum s-o facem, ca parte a educației? Într-un sondaj pe acest subiect, numai 0.5% au răspuns afirmativ la întrebarea: «Ați studiat vreodată în mod formal cum să faceți ordine?».

Părinții ne cereau să ne curățăm camerele, dar nici ei nu fuseseră vreodată învățați cum să o facă. Când vine vorba de ordine, cu toții suntem audodidacți.

Marie Kondo – Bucuria ordinii

Lectură plăcută!

🛒  Le poți cumpăra de aici:

📚 «Magia ordinii» – Marie Kondō | 🛒
📚  «Bucuria de a trăi cu mai puțin» – Joshua Becker | 🛒

Îți recomand și:

📚 «Fa-ti patul» – Wiliam H. Mcraven | 🛒

Vezi și Biblioteca, poate te mai inspiră și altele.

Bonus: